Descriere
Pentru cei îndrăgostiţi de limba română, de gramatica ei, de vorbirea corectă şi nuanţată, fiecare greşeală gramaticală, lexicală sau de altă natură, dar din aceeaşi categorie, lasă o rană profundă, care cu greu poate fi oblojită, mai ales atunci când se tot repetă, zi de zi, în toate mediile, ba chiar se amplifică. Și de aceea, datorită paginilor scrise de doamna Mariana Badea, mă simt răzbunată. Ba chiar vindecată, într‑o oarecare măsură. Pentru că toate aceste derapaje sunt scoase la iveală, demascate – şi apoi corectate, pe larg, cu nenumărate exemple, comparaţii şi explicaţii.
Însă cartea Bumerangul cuvintelor nu este nicidecum una exclusiv „didactică”. O, nu, dimpotrivă! Cu umor şăgalnic, cu ironie (chiar muşcătoare, câteodată), dar şi cu tristeţe de multe ori, autoarea ne pune, de fapt, în faţa ochilor un roman poliţist, unde întrebarea ce răsare nerăbdătoare în mintea cititorului, la orice sfârşit de capitol, este: „Care va fi următorul criminal?” De fiecare dată avem de‑a face cu o înlănţuire de cuvinte şi de expresii „blajine”, atacate şi, în final, omorâte de „stricătorii de limbă”, printr‑o „falsificare intelectuală”, prin „surogate lingvistice”, în timpul unor „concursuri de agramaţi”, pe parcursul cărora toţi se luptă pentru a ocupa locul I pe acest podium dizgraţios. Pe lângă conaţionalii retraşi, care fac greşeli, în funcţie de vârstă, la ei acasă sau la şcoală, există cei care propagă, diversifică şi îmbogăţesc cu un mare zel toate aceste cusururi lingvistice, adică jurnaliştii, indiferent de locul în care aceştia se manifestă: TV, presă scrisă, presă online sau, pur şi simplu, „social media”. Atunci când a apărut, în anii ‘90, sloganul „Cu televizorul aţi minţit poporul!”, acesta se referea doar la mesaje în sine, la fondul acestora. Acum, nu e vorba numai despre televizor şi nu mai există doar problema minciunii ştirilor: nu, în prezent ne mint (şi) cu privire la faptul că ei cunosc limba română (de literatură, nici nu mai vorbim) şi declanşează un rău cumplit, ucigând‑o cu sânge rece. Și lăsându‑ne, după cum bine scrie autoarea, fără „oxigen gramatical”. Se pare că nu li s‑a adus niciodată la cunoştinţă îndemnul lui Caragiale, adresat jurnaliştilor: „Cinste şi gramatică, acestea sunt cele dintâi condiţii ale unei prese bune”. În cazul în care bănuiţi că sunt luaţi în vizor doar „muritorii” care comit greşeli, vă înşelaţi. Sub aceeaşi lupă bine calibrată intră şi noul DOOM, care, deşi ar trebui să fie un exemplu de perfecţiune în acest domeniu, dovedeşte slăbiciuni chiar de la primele pagini, respectiv de la Cuprins. Și nu se rezumă doar la ele.
Acestea fiind spuse, vă invit pe toţi – elevi, părinţi, profesori, jurnalişti, specialişti (indiferent de domeniu), traducători, medici, redactori, oameni de ştiinţă, muncitori şi, în general, cei care (afirmă că) vorbesc limba română – să părăsiţi comoditatea unei utilizări a 100 de cuvinte, inclusiv acelea greşite, şi să intrăm împreună în „frumoasa şi cumintea limbă română”, aşa cum o numea acelaşi Nenea Iancu. Primul pas (şi cel mai potrivit) este chiar această carte.
Bumerangul este acel obiect (armă, jucărie) care revine, cu viteză, la locul de aruncare. Prin urmare, „bumerangul cuvintelor” se va întoarce la noi – dar tot de noi depinde şi dacă ne va distruge sau nu!
Odilia Roşianu (redactor‑şef Literatura de azi)
Despre autor
MOTTO:
Sunt profesoară de cuvinte și bolnavă de limba română!
Cred cu tărie în forţa CUVÂNTULUI rostit sau scris! CUVÂNTUL are forță Divină, defineşte arta de a reflecta că nu suntem la fel, că, dacă îţi înţelegi gândurile, cuvintele vin de la sine şi comunici firesc şi eficient cu oricine. Literatura este purtătoare de cuvinte alese, scriitorii emană idei puternice, inedite și profunde, care influențează personalitatea oricui și-i îmbogățește cunoașterea firii umane.
Am predat limba și literatura română la Școala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu” din București, am gradul I în învățământ și medalia națională „Gheorghe Lazăr”, oferită de Ministerul Edicației, Cercetării și Tineretului. Am făcut parte vreme îndelungată din Comisia Națională de Limbă și literatură română patronată de Ministerul Învățământului. Am refuzat posturi de director și de inspector, mi-a plăcut enorm să mă uit în ochii elevilor, să le înțeleg zbaterea în complicata vârstă a adolescenței și să le canalizez confuziile spre opere literare, ca alinare sufletească și intelectuală.
A preda limba și literatura română adolescenților este un demers foarte interesant și complex. Elevii citesc opera, apoi ar trebui să redea – în scris sau oral – semnificația și sensurile transmise cititorului de către autor. Ce credeți?! Niciun copil nu poate desprinde reperele de conținut și interpretările literare, filozofice sau particularitățile și nuanțele stilistice ale respectivei opere. Așadar, „a preda” înseamnă a ajuta elevul să înțeleagă opera, astfel încât el să poată reda, încrezător, sensurile și profunzimile literaturii, pe care, apoi, să le ia cu sine în viață, însemnând că astfel își formează o cultură solidă și profundă. Când profesorul analizează opera (eu îi obligam să aibă opera respectivă pe bancă, pentru că și eu o aveam mereu cu mine), elevul își notează ce poate, ce apucă să scrie din explicații. Așa mi-am dat seama că este nevoie de o carte care să conțină explicații clare, complete și convingătoare, pe care copilul s-o poată deschide când dorește, cu scopul de a înțelege și reține conținutul operei respective.
Am elaborat cărți, conform Programei școlare, pentru fiecare an de studiu cu toată răspunderea de a cuprinde operele literare aflate în manualele alternative de liceu. Precizez că au existat (mai ales la început) câte 12-14 manuale alternative pentru fiecare an de studiu – însemnând pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a -, sub genericul comun „LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA a…”.
Cartea de bază pentru liceeni a fost „LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU BACALAUREAT”, reeditată în aprozimativ 7 ediții diferite, reactualizate în conformitate cu Programa pentru examenul de bacalaureat, care se modifica mereu și eu, de asemea, schimbam conținutul cărții respective, ținând pasul cu noutățile ministeriale. Tot în sprijinul absolvenților de liceu, am scris „TESTE PENTRU EXAMENUL BACALAUREAT”, astfel încât candidații să se poată „antrena” cu modele de subiecte pentru examen.
Pentru a apropia elevii de cunoașterea firii umane în general, am publicat cartea „PERSONAJE LITERARE – CARACTERIZĂRI pentru clasele V-XII”, care cuprinde toate personajele din operele studiate în școală.
Admiterea în învățământul superior a fost o ambiție a mea pentru însușirea și exersarea noțiunilor din Gramatica limbii române, drept care am scris două cărți, intitulate fiecare „LIMBA ROMÂNĂ – TESTE pentru admiterea în învățământul superior”.
„GRAMATICA LIMBII ROMÂNE” (gramatica tradițională care acum este depășită), precum și „LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – COMPUNERI ARGUMENTATIVE pentru clasele V-VI/ VII-VIII” sunt destinate elevilor din ciclul gimnazial.
Mândria mea în ceea ce privește LIMBA ROMÂNĂ o constituie scrierea și publicarea cărților care cuprind modificările – multe și importante – în Gramatică, decise de ACADEMIA ROMÂNĂ, „INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN – ALEXANDRU ROSETTI”, reguli și noțiuni noi, care schimbă în mod esențial Gramatica tradițională și care au devenit obligatorii începând cu anul 2019, atât pentru învățământul românesc, cât și pentru români, în general. „GRAMATICA LIMBII ROMÂNE – ACTUALIZATĂ”, la care sunt adăugate și noutățile din DOOM-2021, a fost urmată de o Culegere de exerciții care să vină în sprijinul elevilor pentru însușirea și aplicarea noutăților de limbă română, intitulată „EXERCIȚII DE GRAMATICĂ ACTUALIZATĂ – Explicate și rezolvate pentru elevi”, ambele fiind necesare elevilor de gimnaziu și de liceu, precum și candidaților la examenele de admitere în învățământul superior.
Astfel, s-au strâns peste 25 de titluri ale cărților necesare elevilor din învățământul gimnazial și liceal. Toate cărțile au fost publicate la EDITURA BADEA. Este pentru prima oară, în 20 de ani, când am șansa onorantă de a fi publicată de o altă editură, una ilustră și cu un imens prestigiu în cultura română, PRO UNIVERSITARIA.
Am cedat Editurii PRO UNIVERSITARIA reeditarea trilogiei intitulate „LITERATURA ROMÂNĂ – PROZA” (2 volume); „LITERATURA ROMÂNĂ – POEZIA” (2 volume) și „LITERATURA ROMÂNĂ – DRAMATURGIA” (1 volum), revăzute și adăugite cu operele literare care au completat Programa școlară și manualele de Limba și literatura română, din 2007 până astăzi, pentru învățământul preuniversitar.
****
Menționez că înainte de ’89, am fost director adjunct artistic la TEATRUL MIC și TEATRUL FOARTE MIC, sub directoratul de excepție al scriitorului DINU SĂRARU, care a înnobilat cultura națională nu numai cu valoroase romane, ci și cu un repertoriu unic în istoria teatrului românesc. O adevărată Statuie a Libertății, TEATRUL MIC a fost refugiul spiritual al neamului românesc într-o vreme urgisită și riscantă de cenzură culturală fără precedent. În această perioadă, m-am îmbogățit cultural citind literatură română și universală, am cunoscut în mod direct scriitori importanți ai epocii – D.R.Popescu, Adrian Păunescu, Ștefan Mitroi, Romulus Vulpescu, Ileana Vulpescu, Grigore Vieru ș.a -, precum și regizori și actori uriași prin talentul lor, intrați în eternitatea panopliei teatrului românesc. Romanele și directoratul domnului DINU SĂRARU, atât la Teatrul Mic, cât și la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București rămân o zestre spirituală nepieritoare în cultura română.
În concluzie, consider că menirea mea a fost să iubesc limba și literatura română, cu misiunea predestinată de a sprijini copiii s-o îndrăgească și s-o prețuiască, iar prin cunoașterea și înțelegerea operelor studiate să-și formeze „o pletoră” emoțională și intelectuală, cu care să-și descifreze mai ușor firea și structura spirituală.
„PROLIXĂ PRIN FIREA EI, LITERATURA TRĂIEȘTE DIN PLETORĂ DE VOCABULE…”. (EMIL CIORAN – eseul „SILOGISMELE AMĂRĂCIUNII” – capitolul „ATROFIA CUVÂNTULUI”).
Produse similare
-
Un strop de matematică
29.00lei
